Deși alegerile de pe 8 noiembrie din Statele Unite tind să treacă neobservate în spațiul românesc sau european, adesea fiind considerate o afacere internă a americanilor, rezultatele acestora ar putea schimba politica internațională în mod profund. Organizate la doi ani după alegerile prezidenţiale, aceste alegeri de la jumătatea mandatului, “midterms”, sunt de fapt transformate într-un test pentru liderul de la Casa Albe. În mai bine de 160 de ani, partidul preşedintelui a scăpat rar de votul de blam al electoratului american.
Înainte de a discuta implicațiile unei schimbări a balanței puterii la cele mai înalte nivele ale SUA, trebuie să aruncăm o privire asupra alegerilor de pe 8 noiembrie. La acest scrutin, alegătorii îi vor desemna pe congresmenii din legislativul de la Washington şi practic din toate legislativele locale, precum şi guvernatorii a 36 din cele 50 de state.
Preşedintele SUA nu se va afla pe buletinele de vot în această toamnă. Aşa cum este cazul la fiecare doi ani, toate cele 435 de locuri din Camera Reprezentanţilor a SUA sunt puse în joc. În Senat, care are 100 de membri aleşi, mandatele durează şase ani. Mai mult de o treime vor fi reînnoite pe 8 noiembrie: 35 de locuri.
Noii aleşi îşi vor începe mandatul pe 3 ianuarie 2023. De asemenea, americanii vor alege o parte din guvernatori şi o serie întreagă de aleşi locali, care decid politicile din statul lor privind avortul, reglementările de mediu şi aşa mai departe.
