Ilegalitățile din păduri continuă. Răspunsul Ministerului Mediului

Aproximativ o treime dintre transporturile de lemn monitorizate sunt ilegale și aproximativ 26% dintre transporturile înscrise în SUMAL 2.0 sunt neconforme, arată două rapoarte realizate de WWF România. La solicitarea Green Report, reprezentanții Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor au declarat că rezultatele monitorizării nu au relevanță statistică la nivel național și se bazează doar pe un eșantion restrâns de transporturi supravegheate.

Cel dintâi raport este o monitorizare video făcută pentru al treilea an consecutiv și care, deși nu are relevanță statistică la nivelul țării, potrivit WWF, ne arată clar că metoda principală prin care lemnul recoltat ilegal este introdus în piață este „supraîncărcarea”, adică fraudarea declarațiilor privind cantitățile de lemn transportate.

Conform monitorizării, aproximativ 1 din 5 transporturi înregistrate în SUMAL sunt supraîncărcate cu peste 20% din volumul declarat pentru fiecare transport. Mai mult, jumătate dintre transporturile ilegale, care nu respectă normele privind proveniența, circulația și comercializarea materialelor lemnoase, nu sunt nici măcar înregistrate în SUMAL.

Cel de-al doilea raport este o simplă monitorizare la birou în care s-au  nalizat datele pe care operatorii au obligația să le introducă în platforma „Inspectorul Pădurii”. Acesta a scos în evidență faptul că fotografiile pe care transportatorii profesioniști de lemn le încarcă în SUMAL sunt de multe ori neconcludente și „păcălesc” sistemul, care nu este conceput să le verifice.

Reprezentanții WWF România susțin că acestea sunt probleme reale din piață de care schița proiectului noului Cod Silvic, aflat acum în lucru, trebuie să țină seama pentru a fi eficient.

„Din păcate, primul draft al acesteia nu ia în calcul reformele administrative atât de necesare pentru silvicultura românească. Codul Silvic ar trebui, așadar, să instituie reguli care să poată fi ușor de monitorizat, să producă probe concludente în instanță și care, mai ales, să elimine conflictele de interese sistemice. Controalele în teren ar trebui să țintească zonele critice ale lanțului de custodie a lemnului, acolo unde există cele mai mari riscuri privind introducerea pe piață a lemnului recoltat ilegal. Introducerea amprentei digitale a transporturilor de lemn ar rezolva multe dintre aceste probleme”, spun reprezentanții organizației de mediu.

Criticile WWF România și evaluarea MMAP

Conform datelor furnizate de MMAP, la solicitarea Green Report, pentru perioada monitorizată (07.10 -16.12.2022 și 14 – 25.03.2023), la nivel național au fost emise 1.319.383 avize de însoțire a materialului lemnos din care 727.434 avize de însoțire emise de la locul recoltării.

„Potrivit raportului WWF România, în cele 24 de zile aceștia au monitorizat 278 de transporturi, reprezentând 0,021% din numărul total de avizeînregistrate în SUMAL 2.0 pentru aceeași perioadă și 0,038% din numărul total de avize emise de la locul recoltării – cele 278 de transporturi nu pot constitui un eșantion reprezentativ”, au spus reprezentanții ministerului.

Referindu-se la faptul că afirmația conform căreia 26% dintre transporturile înscrise în SUMAL 2.0 sunt neconforme, MMAP precizează că WWF România a verificat 3.047 de avize de însoțire a materialului lemnos reprezentând 1,23% din totalul de 247.685 avize emise de la locul recoltării.

Cum răspunde MMAP criticilor?

În ceea ce privește transporturile fără aviz de însoțire, MMAP menționează că din cele 278 de transporturi monitorizate, doar 43 sunt indicate ca fiind fără aviz de însoțire, iar 4 transporturi sunt considerate multiple. Totuși, MMAP subliniază că nu se cunoaște dacă aceste transporturi au fost supuse reverificărilor, deoarece aplicația SUMAL 2.0 poate funcționa și fără conexiune activă de date, iar avizele pot fi publicate pe server ulterior.

Referitor la supraîncărcarea transporturilor, MMAP precizează că aceasta a fost estimată vizual, fără a opri efectiv transporturile pentru măsurarea și probarea cantităților înscrise în avizele de însoțire. De asemenea, MMAP atrage atenția că doar 197 din cele 278 de transporturi au fost analizate riguros, conform raportului WWF România.

În privința transporturilor fictive, MMAP menționează că aplicația SUMAL 2.0 Avize este în continuă dezvoltare pentru a permite publicarea fotografiilor atașate transportului de către atât transportatori, cât și destinatari. Momentan, transmiterea fotografiilor către server este posibilă doar de către transportatori.

În ceea ce privește intervalul de timp pentru transporturile neconforme, MMAP subliniază că studiul raportat de WWF România nu ia în considerare modificările normelor referitoare la proveniența, circulația și comercializarea materialelor lemnoase, care au condus la diminuarea transporturilor neconforme, mai ales în timpul nopții.

MMAP răspunde și criticilor referitoare la fotografii neconforme, menționând că există utilizatori care încalcă regulile, însă sistemul SUMAL 2.0 confirmă existența acestor fotografii neconforme, iar aceste situații pot fi soluționate prin verificări și sesizarea parchetului competent pentru posibile infracțiuni.

În final, MMAP subliniază că există situații în care transporturile pot avea mai multe avize de însoțire emise pentru același autovehicul, cu proveniență legală, însă fotografiile pot fi realizate într-o manieră neconformă. Autoritățile intenționează să implementeze un program automat de verificare a fotografiilor în viitorul apropiat.

Totodată, MMAP a mai precizat că orientarea resurselor de control având la bază o estimare corectă a riscurilor se va face prin dezvoltarea unor aplicații conexe cu finanțare prin PNRR (comparare imagini satelitare și dezvoltare suplimantară a aplicației SUMAL Control care să includă: control de fond/parțial, controlul exploatării, verificare APV etc).